Browsing Category

Sanatate

Sanatate

Cum tratăm UROLITIAZA (II)

Obstrucția uretrală la masculi poate fi identificată ușor de un proprietar atent și avizat. Motanul miaună, încearcă frecvent să urineze, se așază în litieră sau oriunde în casă și elimină o cantitate mică de urină în jet subțire sau în picătură. Câteodată, obstrucția este totală, motanul neputând elimina nici un strop de urină, iar proprietarul se poate păcăli, crezând că animalul este constipat.

Citește tot articolul
Sanatate

Cum tratăm UROLITIAZA (I)

Toamna și primăvara sunt anotimpurile când apar frecvent cistitele, mai ales la femele. Atunci când simptomele persistă după un tratament adecvat sau recidivează după una-două săptămâni, se suspicionează existența unor elemente noi, care agravează situația. De cele mai multe ori, așa se identifică microcalculii și calculii urinari, care provoacă pisicilor domestice nenumărate neplăceri și, nu de puține ori, le pun viața în pericol.

Citește tot articolul
Sanatate

DERMATITA ALERGICĂ ALIMENTARĂ (II)

Dacă după 1-10 zile manifestările alergice reapar, se consideră că a fost identificat un alergen. Cele mai frecvente alergii alimentare ale pisicilor cu o hrană corespunzătoare sunt determinate de carnea de pește, de vită și de pui. Schimbarea alimentației unei pisici este uneori dificilă. Nu se recomandă schimbarea bruscă a hranei, dacă pisica nu o acceptă. Înfometarea nu este o soluție și nici alimentarea forțată, pentru că pot determina anorexie (lipsa poftei de mâncare), stres pe termen lung și tulburări hepatice.

Citește tot articolul
Sanatate

DERMATITA ALERGICĂ ALIMENTARĂ (I)

Inflamațiile pielii poartă denumirea de dermatite. Acestea pot avea numeroase cauze: traumatice, infecțioase (bacteriene, micotice, virale), interne (dezechilibre metabolice, endocrine, defecte genetice), iritante.

Un loc important în cadrul dermatitelor îl ocupă cele alergice alimentare. Primul semn este pruritul dermic, manifestat în funcție de intensitatea senzației, prin lins sau scărpinat până la plăgi de grataj automutilante.

Citește tot articolul
Sanatate

PERITONITA ȘI PLEURITA INFECȚIOASĂ (II)

Manifestări clinice
Prima fază a bolii se caracterizează prin simptome respiratorii atenuate (rinită, conjunctivită) sau poate fi asimptomatică, eventual cu puseuri febrile inexplicabile și cu o stare generală bună a animalului. Această fază poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni.

În faza a doua, manifestările clinice sunt dramatice: febră puternică, dificultăți mari de respirație, acumulări de lichid în abdomen (ascită) și între foițele pleurale care învelesc plămânii (pleurită), infecții oculare ce pot duce la pierderea vederii, semne nervoase (necoordonarea membrelor posterioare, convulsii, schimbări ale personalității).

Citește tot articolul
Sanatate

PERITONITA ȘI PLEURITA INFECȚIOASĂ (I)

Pisicile pot fi purtătoare ale unor boli infecțioase severe, fără a le manifesta clinic. În timpul caniculei, care reprezintă un stres pentru animale, ca și pentru noi, aceste boli pot suferi reacutizări declanșate de factori aparent minori: o răcire de scurtă durată a vremii, o expunere bruscă la aer condiționat, o schimbare a mediului.

Una dintre bolile virale deosebit de grave care se manifestă conform mecanismului descris anterior este peritonita și pleurita infecțioasă a pisicii (PIF). Pisoii născuți în crescătorii infectate cu PIF contractează virusul de la mamă, probabil transplacentar. Ei pot manifesta boala la vârsta înțărcării (5-10 săptămâni) sau pot rămâne purtători asimptomatici săptămâni sau chiar luni de zile, adică mult timp după ce ajung la noul stăpân.

Citește tot articolul
Sanatate

TULBURÃRILE DIGESTIVE ALE PISICII (II)

Constipația
Neputința pisicii de a elimina scaunul sau producerea rarã a acestuia este, de asemenea, o situație foarte neplãcutã: pisica va merge des la cutia cu nisip, va sta încordatã (atenție, verificați în cutie, imediat dupã vizita pisicii, eventualele urme de urinã, întrucât e posibil a se confunda situația cu imposibilitatea animalului de a urina, problemã ce îi poate fi fatalã dacã depãșește 24 de ore!), își va pierde pofta de mâncare și va prezenta o stare generalã de apatie. Întrucât obezitatea și lipsa de exercițiu sunt factori favorizanți ai instalãrii constipației, aceasta e, în primul rând, o problemã a pisicilor ținute exclusiv în apartament.

Citește tot articolul
Sanatate

TULBURÃRILE DIGESTIVE ALE PISICII (I)

Uneori, o proastã funcționare a organismului pisicii, ori o proastã informare a proprietarului acesteia despre nevoile ei nutriționale, provoacã micului animal un serios disconfort. În rândurile ce urmeazã vã sunt prezentate douã tulburãri digestive frecvente și ce trebuie sã știți pentru a-i veni în ajutor felinei mult-iubite.

Diareea
O pisicã sãnãtoasã poate sã manifeste oricând o stare de diaree, provocatã de schimbãri în rutina zilnicã: schimbarea dietei (trecerea bruscã de la un anumit tip de hranã la altul), o masã prea bogatã și greu digerabilã (carne gãtitã) ori foarte grasã, alergia la un anumit tip de mâncare (majoritatea pisicilor dupã vârsta de un an nu mai tolereazã laptele), stresul – care sunt factori favorizanți ușor de combãtut. Paraziții intestinali sunt, de asemenea, potențiali factori cauzatori ai diareei.

Citește tot articolul
Sanatate

Acneea cozii motanului

Un fenomen des întâlnit la motanii necastrați și, în mod deosebit, la cei cu părul lung, este așa-numita „coadă grasă a motanului”. Acest sindrom, datorat unei hipersecreții de sebum a organului supracaudal, poate apărea în diferite stadii de severitate și este în strânsă legătură cu nivelul de testosteron al animalului, acesta fiind și motivul pentru care masculii castrați și femelele sunt rareori afectați. De asemenea, dacă în cazul pisicilor cu părul scurt această hiperactivitate a glandelor sebacee e neutralizată prin autotoaletarea zilnică, în cazul celor cu păr lung acest lucru devine imposibil, situație ce facilitează suprainfectarea zonei.

Citește tot articolul
Sanatate

CUM SĂ DEPARAZITĂM PISICA ȘI LOCUINȚA

Pisicile, ca și alte animale domestice, pot găzdui în blană, temporar sau permanent, purici, păduchi și căpușe. După o descriere pe scurt a celor trei tipuri principale de paraziți externi și a efectelor negative pe care aceștia le pot cauza atât animalului, cât și omului, este important să aflăm cum putem elimina aceste probleme în cazul în care acestea există, iar unica soluție viabilă este reprezentată de deparazitare.

Deparazitarea locuinței
Dacă animalul este parazitat cu purici sau căpușe, primul pas este curățarea locuinței, spălarea locurilor preferate de pisică, a spațiilor greu accesibile și aspirarea lor. Curtea și grădina trebuie curățate, îndepărtate frunzele moarte, vegetația rărită, pentru a lăsa să pătrundă soarele. Apoi se aplică insecticide.

Citește tot articolul